Ceva ce sigur nu e o recenzie

Sonor. Alb-negru, apoi vag şi imprevizibil. Exact ca un colaj – unul bine făcut şi păstrat mult timp.

E multă america acolo şi puţini americani. Rimbaud nu era american, de asta pare excentric printre juraţii şi instanţele imaginare. Sunt anii 60, dar şi vieţile noastre aşa cum le ştim. Cu idoli şi non-idoli, cu zei fabricaţi, ode, cocktail-uri şi miezul realităţii care taie fin auzul. Printre ele, o chitară punctează cuvinte care sunt grele pentru că sunt adevărate.

Şi mintea de geniu – întruchiparea unei aroganţe accidentale. Replicile sentenţioase, încărcate de cinism, sunt reflecţii sincere ale unui star cu altfel de limite: “Sleep? ain’t sleepin’… Sleep’s for dreamers. I haven’t slept in thirty days, man. Takes a lot of medicine to keep up this pace.“

De ce mi-ai spus despre “I’m not there”? Ştiai că dacă îmi spui o să mă uit la el.

I-am-not-there-1

© 2012 – 2018, Gabriela Tănase. All rights reserved. On republishing this post, you must provide a link to the original post.