Laic

Am chemat liftul
Să mă coboare din penthouse
Printre muritorii de rând.
Unde soarele străluceşte, dar nu ca aici
Număr etajele invers cu ochii închişi
O versiune spălăcită, simplificată
M-aşteaptă.
În declinul meu
Am fix douăzeci de secunde
Să-mi repet mantra

…Precum în cer aşa si pe pământ,
Între ei vreau sa fiu chiar şi ultima
Căci a lor e puterea financiară
Şi parcarea privată şi slava
Ei care n-au calculat un bacşiş în viaţa lor
Număra-vor bitcoin
Cu senzori de căldură
Când excitaţia e prea mare ca să te întinzi după portofel
Eterni, pentru totdeauna cyborgi
Cu plămâni de rezervă în bănci securizate
De armata naţională
De îngeri
Amin.