Mai repede, mai mult, mai tare

mai repede...

– Vreau un tigru. Să-l iau şi să fie al meu, doar al meu.

– Niciodată să nu-ţi iei un tigru. O să pună labele pe tine şi n-o să-ţi placă. Aşa face tigrul: te miroase, te pune jos, te zgârie. Îţi sfâşie rochia, apoi pielea şi apoi carnea. O să se joace cu tine ca o pisică ce este.

– Nu. O să-l iau şi o să fiu cu el cum n-a fost nimeni. Cum n-am fost eu cu nimeni. O să-i dau mult spaţiu şi lumină şi o să-l mângâi în fiecare zi. O să-i dau toată atenţia mea. O să dorm cu el în zilele reci şi în zilele calde, cu faţa în blana lui. O să-i fac un foc mare de care n-o să-i mai fie niciodată frică şi o să ne uităm la flăcări până dimineaţa. Sau până se sting.

Dacă el nu bea apă, nu beau nici eu apă. Îi simt mişcările de felină. Subtil. Feroce. Când stă la soare, stau şi eu cu el la soare. Toarcem împreună.

Mergem în sălbăticie şi ne ţinem de urât. Acolo unde nimeni nu ţine nimănui de urât. O să-l iubesc şi o să-l ţin strâns. O să-l alint, o să mă uit la el când el nu se uită la mine şi o să râd.

– S-ar putea să simtă. S-ar putea să-i placă ce simte.

– Atunci o să îi pun o zgardă la gât şi o s-o strâng până la ultima gaură. Tigrul o să fie animalul meu de companie.

Să nu spui că nu ţi-am dat nimic: http://www.youtube.com/watch?v=zx_dTSPzXlk

© 2013 – 2018, Gabriela Tănase. All rights reserved. On republishing this post, you must provide a link to the original post.